Ordonanța trenuleț – un Orient Express al noii austerității românești

Deciziile economice ale Guvernului din aceste zile ne plasează pe toți într-un tren care înaintează greu, blocat într-un context dificil. „Ordonanța trenuleț” din 28 decembrie 2024 este o încercare (aparent disperată) de a face față unui peisaj bugetar plin de constrângeri, dar care ridică întrebări despre responsabilitate și moralitate.

𝐔𝐧 "𝐭𝐫𝐞𝐧𝐮𝐥𝐞𝐭" 𝐚𝐥 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐠𝐫𝐞𝐥𝐞

Romanul Agathei Christie descrie un tren în care fiecare pasager ascunde secrete și motivații proprii, iar crima este rezultatul unui act colectiv de răzbunare. Astăzi, în România, măsurile de austeritate incluse în această Ordonanță – înghețarea salariilor, blocarea angajărilor, eliminarea voucherelor de vacanță ș.a. – sunt rezultatul unui eșec sistemic. Sunt anii politicilor fiscale amatoriste, lipsa reformelor îndelung așteptate și neasumate electoral, presiunile externe care mereu ne-au prins nepregătiți. Toate converg într-un moment în care cineva trebuie să plătească prețul.

Dar cine? Salariații din sectorul public, pensionarii și tinerii devin, asemenea lui Ratchett, noua figura sacrificată pentru a susține stabilitatea fiscală a statului.

𝐃𝐞𝐭𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐧𝐨𝐢

În roman, Hercule Poirot aduce la lumină adevărul: crima nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei conspirații bine planificate. În cazul nostru, opinia publică ar trebui să își asume rolul detectivului: a fost această decizie un rău necesar sau este doar o nouă opțiune politică ce maschează lipsa unor reforme autentice?

Avem curajul unei asemenea dezbateri, măcar politice și sindicale autentice?

𝐎 𝐝𝐢𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐦𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐟𝐚𝐫𝐚 𝐫𝐚𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞

Romanul Agathei Christie ne lasă cu o dilemă morală: dreptatea individuală versus legea formală. Tot astfel, „Ordonanța trenuleț” ne pune în fața unor dileme despre echitate, solidaritate și responsabilitate. Noua austeritate propusă de Guvern poate fi interpretată ca o „crimă” economică împotriva unor categorii sociale, justificată însă de nevoia de stabilitate fiscală.

Dar cine este cu adevărat responsabil pentru această situație? Sacrificiile propuse de Ordonanță sunt proporționale cu vinovăția?

𝐒𝐩𝐫𝐞 𝐜𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐦𝐞𝐫𝐠𝐞𝐦?

La finalul romanului, Poirot lasă soluția în mâinile autorităților, care trebuie să decidă ce versiune a adevărului vor accepta. În cazul nostru, Guvernul și sindicatele (poate și societatea civilă?) par că au de ales: acceptarea austerității ca pe un rău necesar sau regândirea priorităților economice pentru a evita ca trenul să devină o „scenă a crimei” pe termen lung.

Dincolo de orice justificări economice, „Ordonanța trenuleț” ne obligă să reflectăm asupra destinației spre care ne îndreptăm. Este trenul nostru pregătit să avanseze, sau riscăm să rămânem blocați între justificări și nemulțumiri?

Urmează noi narative electorale în și despre trenuleț...

Beyond Unconditional Surrender Romania’s Diplomatic Campaign for a Conditional Armistice (1942–1944)

"The fear was that an unconditional surrender would leave Romania vulnerable to severe postwar consequences, including Soviet domination and the loss of territorial integrity."

Read 

Authoritarian Demand in East‐Central Europe Post‐Pandemic and Amid Neighbouring War

Authors: Mihai Alexandrescu & Mihnea S. Stoica

Abstract.

Recent years have witnessed a noticeable democratic decline worldwide, revealing a tendency of voters to elect leaders with authoritarian tendencies. In East-Central European countries, authoritarian attitudes reached unprecedented heights since their accession to the EU. Existing academic literature highlights key drivers of support for authoritarianism in this region of the continent, including anti-elite sentiments, political anxiety, economic threat, and perceived injustice. However, there is little scientific evidence related to the strength of these variables in a post-pandemic context and amid a neighbouring war. Drawing on original public opinion data collected in Poland, Hungary, and Romania, the current study identifies the main driving forces behind public demand for authoritarianism in these countries. The article develops a comparative perspective and thus contributes to a nuanced comprehension of the resurgence of authoritarianism in this part of the world.

Cite this article:

Alexandrescu, M., & Stoica, M. S. (2024). Authoritarian demand in East-Central Europe post-pandemic and amid neighbouring war. Politics and Governance, 12, Article 8594. https://doi.org/10.17645/pag.8594

Beyond Geopolitics: Unraveling Public Support for Economic Sanctions in the B9 States at the Beginning of the Ukrainian War (2022)

Abstract

This study analyzes the factors influencing public support for economic sanctions in the Bucharest Nine (B9) states in the context of the war in Ukraine (2022) and the measures taken by the European Union (EU) against Russia. Operating data from the Flash Eurobarometer 506 (2022) survey, this work assesses the influence of public awareness, trust in the sender alliance, emotional resonance, solidarity with the aggressed state, and targeted sanctions on public opinion across these nine EU member states. Multiple regression analyses demonstrate that a multifaceted approach, incorporating various dimensions, yields a more comprehensive understanding of public support for economic sanctions. The findings of this study emphasize that the most significant factors driving public support include sanctions imposed on Russian oligarchs, closer military cooperation within the EU, and military equipment provided to Ukraine. It can be concluded that the findings of this study reveal that the citizens of B9 countries have a pragmatic rather than an emotional approach when referring to both the conflict in Ukraine and the imposition of sanctions against Russia.

Cite article

Alexandrescu, M. (2024). Beyond Geopolitics: Unraveling Public Support for Economic Sanctions in the B9 States at the Beginning of the Ukrainian War (2022). Sage Open, 14(3). https://doi.org/10.1177/21582440241268319

Refusal to Negotiate: Britain’s Position and Impact on the World War in 1940

In 1940, amidst World War II, the United Kingdom, under Prime Minister Winston Churchill, decisively refused to negotiate with the Axis Powers. This article explores the strategic implications of this refusal, arguing that it prevented the legitimization of Germany’s aggressive policies and altered the war’s course. By analyzing the Versailles peace system’s failures, Churchill’s leadership, and the geopolitical shifts resulting from the United Kingdom’s stance, the article highlights how this decision shaped the postwar world order, influencing Europe’s geopolitical landscape and setting the stage for an Allied victory.

Read 

Cite this article 

Alexandrescu, M. (2024). Refusal to Negotiate: Britain’s Position and Impact on the World War in 1940. Transylvanian Review 33 (1), 107-118.